Despre Banca Naţională (BNR) se ştie că este o instituţie respectabilă, cu economişti de mare valoare, care prin deciziile sau simplele lor intervenţii verbale au capacitatea de a influenţa evoluţia pieţelor financiare. Se ştie însă mai puţin despre rolul jucat în istoria României de această instituţie. Iată mai jos câteva aspecte mai puţin cunoscute din istoria BNR. Sursa: Octavian Cocoloş

1. Astfel, BNR a emis primele bancnote romanesti, în 1880. Anterior, existau în circulaţie doar "bilete ipotecare" un substitut de bancnote, emise de Ministerul de Finanţe. Odată cu bancnotele BNR au apărut şi primele preţuri fixe la comercianţi. Până atunci, bucureştenii, de exemplu, erau învăţaţi să negocieze absolut orice preţ în magazine.

2. Primele bancnote româneşti au fost tiparite în Franţa. Ulterior, Eugeniu Carada, fondatorul Băncii Naţionale, a adus în ţară aparatele necesare pentru emisiunea de bancnotă.

3. La doar 10 ani de la data înfiinţării instituţiei, au fost construite palatele BNR, ceea ce înseamnă că de 120 de ani banca centrală îşi desfăşoară activitatea în aceeaşi cladire.

4. Oamenii apropiaţi instituţiei spun că funcţionează la fel de bine ca un ceas elveţian. De altfel, BNR se bucură de aceeaşi reputaţie încă de la înfiinţarea sa, când fondatorul Eugeniu Carada imprimase instituţiei o organizare atât de eficientă, încât se spunea că şi dacă ar fi condusă de o persoană fără niciun fel de cunoştinţe financiare, ar fi tot profitabilă.

5. Reputaţia BNR s-a menţinut în timp. Chiar şi acum, instituţia este o veritabilă pepinieră de economişti pentru băncile comerciale. Petre Tulin, preşedintele Băncii Feroviare sau Nicolae Chideşciuc, economistul şef al ING Bank şi mulţi alţii, s-au format în Banca Naţională, chiar dacă acum multe dintre opiniile acestora contravin celor ale oficialilor BNR.

M