Toți jurnaliștii trebuie să fie pregătiți pentru a face față riscurilor lumii virtuale. Până la urmă, calitatea democrației ține și de vigilența lor.

„Să fii jurnalist în 2013 este mai periculos decât oricând. În afara amenințărilor curente ca agresiunea, crima sau riscul co­res­pon­denței de război, acum am devenit ținte on­line pentru agențiile de in­for­mații... În zilele noastre nu doar jurnaliștii care lucrează sub regimuri represive au a se teme. Guverne aparent de­mocratice exercită tot mai mult control prin Internet asu­pra celor care îl utilizează... Iar jurnaliștii sunt primii vi­zați...“, așa își începe jur­na­listul britanic Alan Pearce ghi­dul pentru siguranța jurnaliștilor din mediul di­gital. Prezentat la al 28-lea Congres al Fe­de­rației Internaționale a Jurnaliștilor, în iunie, la Dublin, sub titlul original Deep Web for Jour­nalists, ghidul explică de ce-ar trebui jur­na­liștii să-și securizeze comunicarea și cum să o facă. Autorul pleacă de la o îngrijorătoare constatare empirică: Internetul a devenit un gigant de informații neindexate. Singur Goo­gle înmagazinează peste 15 miliarde de pa­gini. Mai mult, controversatul Centru de Date din Utah va fi capabil în viitorul apropiat să capteze î­n­treaga comunicare globală, de la cea mai ino­fensivă taxă de parcare până la e-mailuri pri­vate, convorbiri pe mobil, trans­feruri bancare complexe. Se știe: cine are cheia co­mu­ni­că­rii are și puterea.

Ignoranța îi face pe cei care lucrează în mass-media să își bage singuri mortul în casă prin acceptarea unor gra­tui­tăți aparent inofensive sau prin absența oricăror se­cu­ri­zări, tot așa cum cei care știu își pot ascunde identitatea și pot scăpa ne­supravegheați. „Nimeni nu te cunoaște mai bine decât computerul tău“, spune Pearce, in­dicând soluțiile Deep Web care evită tot ce mo­toarele de căutare convenționale pot găsi. De exemplu, Tor e