Sociologii au luat la analizat relaţiile românilor şi maghiarilor din România cu celelalte minorităţi. Prin rezultatele acestui sondaj de opinie se alcătuieşte un clasament al preferinţelor românilor privind concetăţenii cu care împărţim ţara.

Astfel, despre relaţiile cu minorităţile de-a lungul istoriei, aproape 70% dintre români consideră că pe primul loc într-un top al minorităţilor cu care au relaţii bune sunt sârbii, urmaţi de aproape de germani (69%) şi bulgari (67,9%). Ceva mai jos în acest clasament al bunelor relaţii se plasează evreii, 59% dintre concetăţenii noştri fiind de părere că poporul nostru a avut relaţii bune cu ei de-a lungul istoriei. „Surpriza” o constituie turcii, deoarece jumătate dintre români (49,9%) spun că ne-am înţeles bine cu ei de-a lungul veacurilor.

Componenta etnopolitică

Tot surprinzător ar putea părea că maghiarii sunt pe ultimul loc (27,2%), nu romii (30,2%). În interpretarea sociologilor care au făcut sondajul, minoritatea romă este în mod „tradiţional” cea mai prost văzută din ţara noastră, dar au venit tare din „spate” ungurii şi au suflat locul cel mai prost văzut. Cauza ar fi, spun specialiştii, mediatizarea episoadelor mai tensionate din relaţia cu maghiarii. Potrivit concluziilor cercetării sociologice, trebuie ţinut seama de „componenta etnopolitică şi istorică” atunci când e vorba despre maghiarime, care nu este semnificativă în cazul romilor.

Interesant este că părerea mai proastă despre relaţiile istorice cu ungurii este preponderentă în zonele unde nu există comunităţi ale acestora. Adică mai supăraţi pe maghiari sunt românii care nu au de-a face cu ei decât, eventual, în trecere, respectiv locuitorii din Muntenia-Oltenia-Dobrogea sau Moldova-Bucovina. Între cei care trăiesc zi de zi alături de ei, în Banat-Crişana-Maramureş şi Transilvania, sunt mai puţini cei ce cred că relaţiile cu maghiari