Sufrageria şi veranda de la Mărţişorul lui Tudor Arghezi deveneau de Crăciun "camera bradului". De mulţi ani, fiica poetului, Mitzura Arghezi, a păstrat această tradiţie, astfel că elevii de la trei şcoli au venit să colinde la 20 decembrie Casa Memorială Tudor Arghezi.
Decorul a fost unul de vis. Era ca şi cum cireşii din livadă şi-ar fi scuturat florile, iar un covor alb s-ar fi aşternut special pentru colindători. Bradul, în tradiţia noastră, este legat de momentele importante ale vieţii - naştere, căsătorie, moarte - simbolizând ideea de pom al vieţii. Podoabele nu erau şi nu sunt deloc întâmplătoare. Se puneau mere, nuci, corabia, care simboliza biserica, crucea, îngeraşii, lumânările, ceea ce Mitzura Arghezi a reuşit ajutată de Sabina Ispas, folclorist, director al Institutului de Etnografie şi Folclor "Constantin Brăiloiu", de actriţa Mariana Cercel, de poetul Nicolae Dragoş şi de alţi invitaţi speciali.
"Sărbătoarea Crăciunului este una dintre ofertele pe care Dumnezeu le face omului. Individul o acceptă sau nu o acceptă. De el depinde", spunea Sabina Ispas. "Se colinda din seara de 24 decembrie şi până în 25 decembrie, când avea loc agapa sau masa comună, frăţească, la vechii creştini, la care se adăuga obiceiul colindatului de Bobotează şi de Sfântul Ioan. Astăzi se face o confuzie gravă între cântece de Crăciun şi colinde. Acestea din urmă sunt componente ale vechiului ritual, ceea ce se cântă astăzi sunt cântece de Crăciun. A colinda nu înseamnă a merge din loc în loc, din casă în casă, după cum greşit a apărut şi expresia «a colinda magazinele», ci înseamnă a vesti."
Copiii de la Colegiul Naţional "Gheorghe Şincai" au fost dirijaţi de profesoara Iuliana Niculae şi Ada Monica Roatămoale, iar Colindele lor de Crăciun i-au sensibilizat pe cei prezenţi, la fel şi flautul uneia dintre eleve, căre