Există oameni care au hotărât să renunţe definitiv la televizor. Textele care urmează sunt despre ei, despre motivele lor şi despre ce se întâmplă după o astfel de decizie.
Românii se uită la televizor, în medie, patru ore şi zece minute în fiecare zi. Mai mult de jumătate dintre români nu au citit nicio carte anul acesta. Peste 65% dintre noi consideră că televiziunile manipulează, iar 98% îşi doresc ca programele vizionate să aibă un rol educativ. În fine, peste 83% se uită zilnic la televizor. Ce este în neregulă cu toate aceste cifre? Pare că oamenii una vorbesc, alta fac, cum se mai zice în popor. Că şi-ar dori să vizioneze ceva educativ, dar în niciun caz nu pot concepe o astfel de caracteristică în afara televizorului. În niciun caz într-o carte, de fapt. Apoi, se plâng că odraslele se uită la porcării la televizor. Şi-ar dori să le ofere ceva frumos, nu-i aşa?, dar asta nu îi împiedică să-i lase cu ochii în ecran vreme de câteva ore bune. Şi asta zilnic.
Înlocuirea TV-ului
Aceste cifre mai spun ceva. Că dacă România este undeva peste media din Uniunea Europeană, acest ceva este cu siguranţă la consumul de televiziune. Da, românii iubesc TV-ul, indiferent de calitatea lui, iar directorii de programe ştiu asta. Aşa se explică şi explozia de reality-show-uri,
telenovele, dezbateri politice şi emisiuni de divertisment. În tot acest climat, există persoane care merg contra curentului. Au renunţat la televizor. Definitiv. L-au înlocuit cu lectura, plimbările, activităţile domestice sau, pur şi simplu, cu nimic. Au rămas aparatele acolo, triste, nebăgate în seamă. S-au deconectat de la companiile de cablu şi gata!, aşa s-a terminat una dintre cele mai lungi idile din viaţa unui om. În ceea ce urmează, aveţi câteva dintre poveştile lor. Completate de date, voci ale specialiştilor şi analize, menite să configureze, chiar şi parţial, o despă