"Omul este bun din pruncie, însă devine rău prin complacerea în medii îndoielnice, prin exerciţiul constant al compromisurilor", consideră profesorul
Este doctorand în teologie şi, din anul 2001, profesează la Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Teologie Ortodoxă. Le predă studenţilor seminarii de omiletică, catehetică, cursuri de metodica predării religiei, axiologia educaţiei religioase.
A fost profund înrâurit de personalitatea Părintelui Constantin Galeriu, care i-a fost model spiritual şi conducător de doctorat între anii 1998 - 2002.
Victor Marola consideră că omul onest, cu principii, este privit în zilele noastre ca „un om ciudat, neadaptat, care se pune contra curentului". Până nu ne vom redobândi cinstea, prin comportament exemplar, şi până nu ne vom însuşi calităţi umane autentice, vom trăi într-un regim etic relativ, fiind copii distorsionate ale modelului hristic.
"Unii indivizi ignoră cinstea ca să supravieţuiască (nici acest aspect nu este moral), alţii încalcă virtutea pentru a-şi păstra puterea şi influenţa, neţinând seama de sfârşitul vieţii şi de urmările faptelor, atât pentru ei, cât şi pentru generaţiile cu care vin în contact. Uneori, găsim cinste la un rom, care împleteşte coşuri de nuiele din care îşi întreţine familia, decât la o parte dintre demnitari (care uită semnificaţia termenului demnitate)".
Politeţea este începutul Binelui social
Victor Marola crede că civilizaţia, asumată ca o conduită reală, şi nu de faţadă, este foarte importantă în relaţiile dintre oameni. „Şi politeţea mi se pare esenţială, însă, cu mâhnire am observat concetăţeni care o folosesc conjunctural, iar exprimările lor sunt ieftine complezenţe. Doar tăria de caracter îl poate ajuta pe om ca să nu alunece de la politeţe la obedienţă. Treptat, am înţeles că sunt de apreciat persoanele cu atitudine, însă nu am preţuit pe oportuni
