Peste 28% din râurile de la noi din ţară se încadrează în categoriile inferioare de calitate a apei, sub limitele stabilite la nivel european. Principalul factor de poluare rămâne lispa staţiilor de epurare a apei din marile oraşe. Raportul privind calitatea resurselor de apă din România, realizat de Administrraţia Naţională Apele Române pentru anul 2008, indică o uşoară îmbunătăţire a situaţiei faţă de anul precedent, aproximativ un sfert din apele de la noi din ţară încadrându-se în prima categorie – „foarte bună”.
Monitorizarea s-a făcut pentru şase subsisteme, respectiv râuri, lacuri naturale şi artificiale, ape subterane, ape tranzitorii, ape costiere şi ape uzate.
„Primele două categorii- bună şi foarte bună – sunt cele care respectă standardele europene. Creşterea ponderii cu trei procente în prima categorie, faţă de anul 2007, s-ar putea explica, pe de o parte, prin modernizarea unor staţii de epurare a apei.
Pe de altă parte, trebuie să ţinem cont de faptul că anul 2008 nu a fost nici pe departe la fel de secetos cum a fost 2007, iar temperaturile ridicate reduc capacitatea de autoepurare a apelor”, a explicat, pentru „Adevărul”, purtătorul de cuvânt al ANAR, Ana-Maria Tănase.
În acelaşi timp însă, aproape o treime din apele României rămân în categoriile inferioare de calitate – moderată (19,4%), slabă (5,6%) şi proastă (3,1%), adică sub limitele valabile la nivelul UE.
Apele de munte, cele mai curate
„Specificul reliefului, al climei, împreună cu sursele de poluare creează câteva particularităţi la nivelul resurselor de apă de suprafaţă din bazinele hidrografice. De aceea, apele de munte se încadrează în categoria «foarte bună». Din acelaşi considerent, râurile de la şes sunt în categoriile a doua, a treia şi a patra”, a mai spus Ana-Maria Tănase.
Potrivit re
