REPORTER IN BUCATE Ocupatie straveche, inca de pe vremea dacilor, pastoritul a ramas si in zilele noastre meseria de baza a taranilor de la munte. Asa cum oile coboara spre campie, tot asa fac si sibienii care vin in Bucuresti sa-si vanda branza. Ii gasim in Piata Obor, in Piata Drumul Taberei, in Piata Amzei si uneori si in Piata Crangasi.
INVITATIE CONVINGATOARE. "Cas de Sibiu, sa fii viu!", "Veniti aici, scumpa doamna, nu ocoliti branza buna!", cam asa ii convinge Andrei ca sa cumpere de la el pe cumparatorii abia intrati in hala Pietei Drumul Taberei. Cu clopul pe cap, ca doar e un ardelean autentic din Jina de Sibiu, cu vorba dulce si cu o bucata de branza pe varf de cutit intinsa fiecarui nou-venit e foarte greu sa nu-i atraga pe clienti. La fel de tonici sunt si cei doi frati ai sai, care vand alaturi de el. Sunt tineri si simpatici, cu multa pofta de viata.
Nelutu a ales branza in locul atelierului auto. Acum este un cunoscator in domeniu
TRADITIE. "Ne-am mutat aici de doi ani, dar parintii nostri vand de zece", ne spune Elena, sora mai mica. Si-au luat un apartament si locuiesc toti trei. Desi cel mai mare dintre frati, Nelutu, a terminat Liceul Electromecanic din Sibiu, n-a practicat meseria de mecanic auto, pentru ca "branza e acum munca noastra". Vin in Bucuresti, pentru ca branza "se trece mai bine aici" ("se vinde mai bine" - n.r.). Acasa au foarte multe oi. Parintii, bunicii si ajutoarele se ocupa de ele. O data pe saptamana aduc o cantitate de 800 de kilograme. O transporta in putini, cu o masina cu lazi frigorifice. La piata aduc zilnic cam cat se vinde. Maria este din acelasi sat. Ea sta in gazda in Bucuresti; merge la sfarsit de saptamana acasa sa aduca branza. Are cam 300 de oi, iar mama ei are vreo 400. Ii place sa gateasca mancaruri cu branza, dar prefera balmosul. Un alt sibian pe care l-am intalnit in Piata Obor spune: "Sunt