Tot mai mult un icon al societăţii de consum intr-o perioadă in care frenezia consumistă atinge apogeul, Santa Claus şi corespondentul său romănesc, Moş Crăciun, care ii calcă din ce in ce mai mult pe urme, au surse mitologice.
Tot mai mult un icon al societăţii de consum intr-o perioadă in care frenezia consumistă atinge apogeul, Santa Claus şi corespondentul său romănesc, Moş Crăciun, care ii calcă din ce in ce mai mult pe urme, au surse mitologice.
Santa a preluat atribute ale unor figuri din imaginarul colectiv religios. Sfăntul Nicolae, Sfăntul Vasile cel Mare, Ded Moroz (sursa rusească a comunistului Moş Gerilă) ori germanul Vaterchenn Frost au in comun ideea de a dărui in perioada sfărşitului de an, iar atributele fizice (barba albă, lungă, haina roşie, ghetele de blană) par a proveni de la Ded Moroz. Imaginea Moşului a cunoscut o sinteză importantă şi un proces de amplă răspăndire o dată cu desenele graficianului american Thomas Nast in secolul al XIX-lea. Apoi, in secolul al XX-lea, Coca-Cola a inceput prin a utiliza intens reclame cu un Moş creionat de artistul Haddon Sundblom, care a dus mai departe imaginea impusă de Nast. De-a lungul timpului au existat voci care l-au contestat pe Santa ori ca "goblin păgăn" (clericul Paul Nedergaard in 1958), ori ca imagine a unei atitudini prea materialiste (diverse reacţii ale bisericilor creştine).
Ideea că Santa Claus este o invenţie a Coca-Cola e doar o legendă, brandul fiind doar cel care a recurs inspirat la această asociere şi cel care a impus o imaginea-standard a Moşului.
După Coca-Cola, probabil că nu există brand care să nu fi folosit la un moment dat in perioada Sărbătorilor de iarnă această imagine in comunicare. Proliferarea moşuleţilor incepe de la sfărşitul lui noiembrie mai nou, şi figura jovială e de regăsit pe pungile