La emisiunea Sub semnul întrebării, moderată de Robert Turcescu pe B1 Tv, am dezbătut miercuri seară controversa numărul unu a momentului, egală pentru televiziunile de ştiri ca importanţă cu controversa de pe televiziunile tabloide dacă o doamnă al cărei nume îmi scapă să facă sau nu avort în Postul Paştelui: dacă Victor Ponta trebuia sau nu s-o numească pe Laura Codruţa Kovesi la DNA. Tovarăşi de platou mi-au fost, ca şi cu o seară înainte, Laura Ştefan şi Dan Tapalagă.

Aceşti doi tineri îmi sînt simpatici pentru militantismul lor ardent.

Ei, ca şi alţi cîţiva, pe care poţi să-i numeri în presa noastră de azi, sînt convinşi că gazetarul trebuie să lupte pentru ideal.

În cazul numirii la şefia DNA, idealul lor e un procuror DNA care a făcut dosare trecute cu succes prin instanţă.

Se înţelege că ei nu sînt de acord cu numirea Laurei Codruţa Kovesi în fruntea DNA pe motiv că în DNA sînt procurori care au avut succese răsunătoare în activitatea lor din ultimii ani.

Aşa cum telespectatorii vor fi observat mai ales miercuri seară între mine şi cei doi tineri s-a ivit un mugur de polemică amabilă, care n-a putut înflori într-o polemică în toată regula din două motive:

1. N-am avut timp la dispoziţie.

2. Om dezamăgit, cum ar spune Camus, adică om lucid, ajuns astfel şi datorită unei experienţe de peste patru decenii de presă şi, prin asta de văzut multe, renunţ uşor să-i conving pe cei care au credinţe tari, ce nu pot fi spulberate, ba chiar nici măcar îmblînzite, de spusele altuia.

Pentru că spaţiul unei gazete îmi dă şansa să mă exprim mult mai nuanţat într-o chestiune complicată, voi relua aici opiniile mele în legătură cu spusele celor doi tineri în cadrul emisiunii Sub semnul întrebării.

Să observ, mai întîi, că un excepţional procuror de caz nu e automat şi un bun şef. Din experienţa mea de constructor de gazete ştiu că bu