Am așteptat să se ajungă la o soluție, pentru a analiza cazul penibil al corectării tezei de la limba și literatura română de la Evaluarea Națională.
Au mai fost astfel de cazuri. La gramatică, mai ales, nu este ca la matematică, 2+2=4. Sunt nuanțe, sunt controverse, care merg până la Academia Română, de se contrazic și academicienii între ei.
Așa s-a întâmplat și anul acesta. O propoziție putea fi și „subiectivă” și „predicativă”, adică punctele b si c din barem. Deși, inițial, autorii o văzuseră doar „subiectivă”.
A cui este vina?
Dacă și academicienii se mai contrazic, uneori, pe astfel de subiecte, nu poți acuza doi profesori de română că n-au sesizat aspectele de finețe ale subiectului.
Sunt doar doi profesori care elaborează și sigilează apoi subiectele. Tocmai pentru a reduce riscul rușinii din perioada în care, în preziua examenului, se vindeau subiectele în piață la tarabă. Realizarea subiectelor se face cu șase-șapte luni înainte de examen.
Ministrul, Funeriu sau alții, habar nu au de ce conțin subiectele, nu-și pot exercita controlul asupra subiectelor. Nici măcar șeful instituției, care nu are acces la subiecte. Dorința ministrului Pop de a arunca vina pe Daniel Funeriu este ridicolă. Explicabilă doar prin dorința de a intra în grațiile premierului Ponta. In vederea reinnoirii mandatului.
În evenimente asemănătoare, produse cu ani în urmă, după deschiderea subiectelor și baremelor, dacă se constatau erori la bareme, și la semnalarea profesorilor din comisiile de corectare, ministerul trimitea prin intermediul inspectoratelor o nota de completare la baremul de corectare, în care preciza care sunt variantele corecte în mod suplimentar, față de cele din barem. Asta înainte de începerea corecturii propriuzise.
Nota de completare era și ea afișată la avizierul școlii și toată lumea rămânea liniștită că nu pierde pu