Cel putin asa sustine numele barului de pe (surpriza!) Smardan. La Pals am ajuns intr-o seara de miercuri, "inarmata" cu vreo doua prietene. Si daca pe usa am citit cafe-bar, in interior am vazut ca este bistro-bar si ca singura legatura cu "cafe"-ul de la intrare sunt multele tipuri de ciocolata calda din meniu.
Designul este dominat de lemn, fier forjat, caramida rosie. Pals este impartit pe doua etaje. Sub scara cu balustrada de fier forjat intr-o nuanta stearsa de bronz se afla un dulap parca scos din podul bunicii, dintr-o esenta de cires (am presupus pentru ca avea o tenta rosiatica), "tapetat" pe alocuri cu broderie de fier si cu niste lacate mici la usi. Pe el erau asezate in ordine cateva pahare, o tava si meniurile de vinuri. Chiar deasupra lumina difuz o aplica de perete cu doua becuri prinse intr-un caus de fier care semana cu o lalea. Peretii de culoarea lavandei fusesera probabil tratati in asa fel incat sa arate vechi. Iar efectul era minunat, mai ales in combinatie cu lemnul, cu aplicele si cu lumina slaba. Tot la bile albe am trecut si aranjamentele florale de pe mese care, desi erau artificiale, se potriveau foarte bine in decor asezate intr-un cosulet din sarma impletita cu margele de diferite culori. Din acelasi material erau facute si veiozele micute care, scoase din context, ar fi putut fi luate drept cel mai bun exemplu de kitsch, dar care in spatiul acela vintage dau un efect de familiaritate.
Undeva in spatele localului se afla barul din caramida rosie si lemn. Iar in dreptul intrarii (un perete de geam) sta o plasma pe care am putut vedea o emisiune sportiva. Din pacate, muzica nu a fost tocmai cea mai inspirata. Desi nu sunt vreo amatoare inraita de fotbal, cu siguranta as fi preferat sa ascult emisiunea de la TV decat deja faimosul hit international "Dragostea din tei". Dar, optimista cum sunt, sper ca playlistul a fost o scapa
