Economia judeţului Alba era structurată, în perioada regimului comunist, pe domeniile de activitate care s-au dezvoltat ulterior: minerit, prelucrarea lemnului, metalurgie, industria uşoară şi industria chimică. Marile fabrici funcţionau şi dădeau de lucru la aproape 90.000 de locuitori ai judeţului. În prezent puţine din marile fabrici comuniste mai sunt în activitate. Nu s-a adaptat la economia de piaţă şi au dat faliment.

Cei mai mari agenţi economici care funcţionau în ”epoca de aur” erau exploatările miniere din Apuseni, întreprinderile de prelucrare a lemnului din Sebeş şi Blaj, fabricile Refractara şi Ardeleana din Alba Iulia, fabrica Căprioara din Sebeş, uzina chimică din Zlatna, uzina de produse sodice din Ocna Mureş, întreprinderea metalurgică din Aiud, uzinele de maşini-unelte şi armament din Cugir.

Export de încălţăminte în URSS şi Belgia

După constituirea judeţului, în 1968, toate aceste fabrici au intrat în coordonarea comitetului de partid, care se „îngrijea“ ca rezultatele economice să fie cele aşteptate la Bucureşti. Presa vremii relatează câteva dintre marile „realizări“ ale activităţii „oamenilor muncii“. Astfel, în iunie 1968 este marcat momentul primului export de încălţăminte de la întreprinderea Ardeleana. 40.000 de perechi de încălţăminte au fost exportate în URSS şi Belgia, iar alte 10.000 de perechi urmau să fie trimise peste hotare.

De la uzina mecanică din Cugir nu „scăpa“ niciun cuvânt despre producţia de armament. Se scotea în evidenţă, în schimb, activitatea fabricii de maşini-unelte. „Uzina mecanică din Cugir a expediat pentru târgul internaţional de la Poznan - R.P. Polonă - o freză universală, una verticală şi două tipuri de maşini de cusut: Ileana şi Iris. De la începutul anului, produsele constructorilor de maşini-unelte din Cugir au fost prezente la alte opt târguri şi expoziţii internaţiona