În fiecare vară folosim loţiuni pentru a ne proteja de radiaţii. Cercetătorii atenţionează însă că acestea pot avea reacţii adverse. Folosirea cremelorde protecţie solară naşte dezbateri aprinse. Oamenii de ştiinţă evidenţiază problemele pe care acestea le pot genera.

Cu fiecare an ce trece, suntem tot mai conştienţi de pericolul pe care îl reprezintă radiaţiile solare. Iar din această cauză cheltuim sume considerabile pe cremele de protecţie. Cu toate acestea, cazurile de cancer de piele continuă să crească, principala cauză fiind reprezentată de expunerea prelungită la soare. În aceste condiţii, mai mulţi oameni de ştiinţă, citaţi de publicaţia britanică „The Daily Mail" se întreabă dacă este posibil ca loţiunile de protecţie pe care le folosim, mai mult sau mai puţin corect, să genereze la fel de multe probleme precum cele pe care încercăm să le rezolvăm.

Citiţi şi:

Cât stăm la soare, în funcţie de vârstă

Cum se manifestă alergia la soare

Experţii au descoperit, însă, că în momentul în care sunt absorbite de piele, substanţele chimice folosite pentru dezactivarea razelor ultraviolete (săruri ale acidului cinamic, benzofenone şi acid aminobenzoic) dau reacţii adverse în prezenţa razelor solare, generând, cel mai probabil, modificări la nivelul acidului dezoxiribonucleic (ADN).

Cercetătorii de la Universitatea din California susţin că filtrele chimice prezente în cremele cel mai des folosite pot ataca radicalii liberi, fapt ce previne cancerul de piele. Efectele adverse se produc numai când radiaţiile ultraviolete intră în contact cu „ecranul solar" care a penetrat pielea.

Un alt studiu, făcut de data aceasta de cercetătorii suedezi, a arătat că benzofenona-3, un ingredient prezent în majoritatea loţiunilor de protecţie solară, se găseşte în urina persoanelor care au folosit doza recomandată de cremă cu până la 48 d