Pe 21 iulie, de ziua naţională a Belgiei, gazda instituţiilor europene liderii zonei euro găseau un acord istoric pentru finanţarea Greciei pe termen lung. Euforia generală care a urmat momentului s-a risipit acum, ea lasa în urma să o serie de întrebări pe care şi le pun pieţele financiare.

Este drept ca acordul care-i permite Greciei să împrumute de la UE 109 miliarde de euro cu o dobânda medie de 4.5% pentru 30 de ani poate fi considerat robust. Liderii zonei euro, aflaţi săptămâna trecută în plină campanie de imagine, l-au numit chiar « istoric ».

Dar Fondul European de Securitate Financiară, abilitat să facă acest împrumut flexibil, nu şi-a văzut marita capacitatea efectivă de împrumut.

Aceasta rămâne la 440 de miliarde de euro în termen de angajamente de plată luate de statele membre.

Fondul ar purta pe umeri, cel puţin în viitorul previzibil, nu doar Grecia ci şi Italia şi Spania, a treia şi respectiv a patra economie a zonei euro…

Apoi, implicarea voluntară a sectorului privat nu este cu adevărat pusă la punct de acordul european.

Acesta este invitat să contribuie cu 54 de miliarde de euro, din care o parte se traduce prin răscumpărarea datoriei Greciei, dar detaliile lipsesc.

În fine, Grecia care s-a angajat prin vot parlamentar, la un plan de austeritate important care cuprinde privatizări în valoare de câteva zeci de miliarde, ar trebui să pună în practică acest plan.

O va face ea oare cu succes ? Iiata întrebarea la care liderii zonei euro prefera să nu se gândească acum.

Înaintea vacanţei estivale, zona euro a transmis un mesaj puternic pieţelor financiare şi opiniei publice.

Dar doar în toamna, când analizele vor fi elaborate, se va vedea adevăratul impact al măsurilor decise în 21 iulie.

În Germania opinia publică nu vede cu ochi buni un alt împrumut european pentru Grecia şi iar i