Oare va reusi? Trebuie sa reuseasca! Rareori s-au pus atatea mari sperante in alegerea unui presedinte american. stim ca este absurd, nu e nici el decat un biet presedinte temporar. Nu e Dumnezeu. si nici Casa Abla nu a devenit sediul puterii politice pentru intreaga noastra planeta. Dar continua sa functioneze si in societatile de azi, industrializate sau nu, acelasi mecanism al autosugestiei mistice care il investea pe saman cu puteri supranaturale sau ii atribuia unui rege peste triburile din desert invulnerabilitatea. Iar problemele actualitatii sunt atat de enorme, de ramificate si de complexe, incat avem tendinta sa le grupam, sa le simplificam si sa i le trimitem pachet noului presedinte american. Sa se "ocupe"! Caci a devenit seful primei puteri mondiale, de unde au plecat si toate necazurile financiare si economice, recente, ale omenirii.
Sa faca ceva, sa inverseze tendinta, sa calmeze pietele financiare, sa calmeze si tensiunile din atatea locuri, care ne aduc intr-o perioada cu mult mai instabila decat panda de pe vremea razboiului rece! Rareori a apasat pe umerii cuiva o mai mare responsabilitate decat cea ingramadita pe umerii lui Obama. Iar faptul ca asteptam atatea solutii de la un singur om sau dintr-o singura directie spune si el mult despre noua noastra criza mondiala (existentiala si economica) careia inca nici nu-i cunoastem intinderile. Oare va reusi? Inca nici nu s-a instalat in Biroul Oval, dar i-au si ajuns mesajele, nervoase si interogative, de prin alte capitale, i-au ajuns unele semnale trimise de grupuri de presiune, unele provocari, unele avertismente.
Israelienii vor sa stie daca-si mentine linia fata de ei si intransigenta fata de regimul iranian, rusii vor sa stie daca ar fi dispus sa renunte la a mai instala scutul antiracheta la cehi si la polonezi, europenii ar vrea sa stie daca dolarul american si in
