Ziarul Financiar cere Guvernului să prezinte trei proiecte concrete - de exemplu un centru medical de top, un parc tehnologic şi o universitate - unde să meargă banii din privatizarea Cupru Min, Transelectrica şi din celelalte companii care vor mai fi vândute.
Statul român poate obţine anul acesta 1 mld. euro din privatizări şi listări pe bursă ale companiilor de stat, dar dacă aceşti bani nu vor fi evidenţiaţi distinct într-un cont al statului şi cheltuiţi doar pe proiecte de infrastructură sau care să contribuie la relansarea economiei, privatizările sunt degeaba.
Statul român a încasat miliarde de euro din marile privatizări - fie că ele se numesc BCR, Petrom sau Romtelecom. Dar nu s-a ales cu nimic pentru că banii s-au dus în consumul guvernamental, pensii şi salarii sau cheltuieli electorale, iar de pe urma lor nu a rămas nicio şcoală, nicun centru de afaceri sau o autostradă. Premierul Mihai Răzvan Ungureanu, instalat la Palatul Victoria în urmă cu două luni, susţine acum că intenţionează să creeze un fond naţional de dezvoltare după "model norvegian", în care să intre banii obţinuţi din privatizări, redevenţe sau listări la bursă ale companiilor de stat şi care să nu mai poată fi folosiţi discreţionar.
După model norvegian sau nu, banii nu mai trebuie să meargă în salarii şi pensii şi nu este admisibil ca ei să finanţeze deficitul bugetar, susţin experţii şi oamenii de afaceri. Cu aceştia trebuie creat fie un fond de intervenţie sau de relansare economică sau unul de investiţii, dar, oricum s-ar numi el, nu mai trebuie să fie administrat exclusiv de stat sau să fie la mâna decidenţilor politici. Banii trebuie folosiţi pentru dezvoltare şi investiţii, în proiecte care să creeze valoare adăugată.
Iată proiecte care ar putea fi finanţate dintr-un astfel de fond, arată Ionel Blănculescu, expert fiscal: reactoarele 3 şi 4
