România a ratat, în 1992, oportunitatea de a presa Rusia de a da înapoi Tezaurul României, scrie fostul ministru de Externe Cristian Diaconescu pe blogul său, comentând că problema tezaurului este, din nou, temă de campanie electorală.

"A spune astăzi că 'şansele (de recuperare) depind de felul în care vom şti să construim o relaţie politică funcţională, pentru că un astfel de subiect poate avea o evoluţie pozitivă în măsura în care ai un dialog politic' mi se pare cel puţin redundant dacă nu cumva la fel de puţin serios precum a 'saluta cu entuziasm de la Bucureşti realizările poliţiei metropolitane londoneze în lupta cu hoţii de buzunare proveniţi din România," scrie Diaconescu.

În opinia sa, şansele de a recupera Tezaurul nu ţin de nivelul relaţiei cu Rusia, ci de "determinarea cu care România îşi exercită într-o formă sau alta dreptul de a-şi recupera tezaurul", ca şi de o conjunctură favorabilă.

Diaconescu arată că România a avut o singură dată o astfel de şansă - 1 iunie 1992, când Federaţia Rusă a aderat la FMI. "Consider că la acea dată am reuşit să ratăm cu brio o bună oportunitate de deschidere a subiectului Tezaur, nu printr-o neglijenţă a diplomaţiei ci printr-o regretabilă decizie politică, de vreme ce în regulamentul Fondului este stipulat că înainte de aderare statele trebuie să îşi stingă litigiile dintre ele. Deci, s-a dus, iar cine spune că ştie cum stăm în dosarul pe tezaur, înseamnă că ŞTIE şi cine a dispus politic că putem considera că tezaurul nu este într-un litigiu între noi şi Federaţia Rusă", scrie consilierul prezidenţial

Şi, adaugă el, "o întâlnire la nivelul miniştrilor de externe cu Federaţia Rusă nu este numai benefică dar şi obligatorie în cea mai apropiată perioadă de timp, de vreme ce ultima întâlnire cu domnul Lavrov am avut-o eu în primul mandat de ministru al afacerilor externe (februarie 20