“Îmi doresc să-mi fie familia sănătoasă şi să pot cânta”
În Munţii Apuseni, istoria se învaţă acasă, în familie. Fiecare moţ are printre strămoşi pe cineva care a luptat alături de Avram Iancu, Horea, Cloşca şi Crişan. Iubirea de pământ, de ţară se transmite din generaţie în generaţie şi, tot în Apuseni, cântecele istorice înlocuiesc baladele create special pentru eroii populari, caracteristice altor zone. Nicolae Furdui Iancu s-a născut la sat, dar a crescut în Abrud şi e iubit pentru glasul său şi pentru cântecele sale de către toţi românii. A moştenit de la părinţi dragostea pentru tradiţiile populare şi obiceiurile locului, dar şi coloana vertebrală. Nicolae Furdui Iancu şi-a sărbătorit ieri ziua de naştere, iar Jurnalul Naţional îi urează La mulţi ani!
“M-am născut în satul Poiana, comuna Sohodol, judeţul Alba. Am rămas acolo până la vârsta de 5 ani cu bunicii dinspre tată. Anii petrecuţi acolo nu-i pot uita. Au fost atât de frumoşi, încât cu greu aş putea descrie în cuvinte ceea ce am simţit atunci. Am fost la şcoală şi la liceu în Abrud, apoi Institutul Pedagogic, secţia română-franceză, la Oradea. Abia la 17-18 ani, am dat glas pasiunii mele pentru cântecul popular. Am moştenit, oarecum, aceste calităţi de la un unchi de-al mamei a fost un taragotist vestit în toată zona. Liceul Pedagogic din Abrud, pe care l-am urmat, avea un ansamblu de muzică populară, acolo am început să cânt şi, încurajat de profesori, am urcat pe scenă, am participat la festivaluri locale şi naţionale, am obţinut multe premii şi aşa a început totul. Am trudit îndelung la un repertoriu, am ascultat mule cântece din zonă, de la bătrânii rapsozi populari, de la ţărani, am fost la nunţi, la înmormântări, am cules astfel tot felul de cântece pe care le-am dăruit apoi românilor. Nu cred că izvorul creaţiei populare va seca vreodată, pentru că oamenii locului şi astăzi