Ce e autentic marginal intr-o lume in care conformismul non-conformist a devenit regula? Raspunsul e ca nici un "marginal" nu e un adevarat marginal. Si asta deoarece "marginalii" nu fac decit sa confirme centrul, sa ajute la edificarea si consolidarea centrului. Ca sa facem o analogie, "marginalii" sint echivalentul granitei statelor-natiuni moderne. Astfel, daca in secolele premergatoare secolului al XIX-lea, taranii puteau sa treaca cu oile linistiti dintr-o parte in alta a granitei, odata cu secolul al XIX-lea traversarea clandestina a frontierei sau "invadarea spatiului aerian" au devenit motive de razboi. Centrul e, deci, mai ales in margine, si capitala e mai ales pe granita. In umilele lanuri de porumb de pe frontiera misuna, camuflate, infanteria, radarele, blindatele si ofiterii de contrainformatii ai tarilor vecine. Acelasi lucru se intimpla si cu "marginalii" sistemului actual, locuri de epifanie a centrului: nu ai decit sa "discriminezi" un "minoritar" si se si iveste, pedepsitor, sistemul. Astfel, daca ai nevoie la ceas de seara sau de restriste de autoritatile statului, nu ai decit sa-i spui "tigan" unui "rom" si indata te vei pomeni in prezenta, daca nu a unui sergent de strada, atunci macar a unui europarlamentar sau a unui membru al Comisiei Nationale pentru Combaterea Discriminarii.

Marginali nu sint, asadar, "minoritarii", deoarece ei sint doar un mod al sistemului de a-si marca teritoriul. Nu teritoriul geografic, ci teritoriul spiritual: teritoriul din sufletele noastre. Tacerile noastre vinovate, autocenzura, toate ciobirile si plierile sufletesti la care sintem siliti sa recurgem marcheaza teritoriul sistemului in noi, raza lui de influenta. Marginalii de la care Huxley spera salvarea din ghearele utopiei nu sint, asadar, cei care participa, fie si ratati sau abjecti, la sistemul actual. Intre burghezul respectabil care "consuma" benzina