Justificarea oficiala a Guvernului Boc spune ca prezenta presedintelui Senatului in Consiliul Suprem de Aparare a Tarii este o necesitate. Potrivit expunerii de motive a ordonantei de urgenta, absenta conducerii Parlamentului din CSAT ar putea duce la "deficiente".
Atunci, de ce nu intra in CSAT si presedintele Camerei Deputatilor, Roberta Anastase? Puterea legislativa din Romania apartine Senatului si Camerei Deputatilor deopotriva. De ce, incercandu-se sa se rezolve un pretins dezechilibru intre puterile statului, s-a creat altul, intre Senat si Camera Deputatilor? De ce ar trebui favorizat Senatul?
E clar ca vorbele insirate pe ata la Palatul Victoria si prezentate drept argumente n-au nici o legatura cu motivatia reala. Din pacate, dupa "compromisul" care a scris actul de nastere a Guvernului Boc, discursul politic s-a degradat atat de mult incat chiar si pastrarea aparentelor a devenit o indeletnicire inutila.
Daca exista vreun dezechilibru in CSAT, el nu privea puterile clasice ale statului: executiva, legislativa si judecatoreasca. Constitutia plaseaza CSAT printre institutiile administratiei centrale, deci in dreptul puterii executive. Legislativul nu are ce cauta la CSAT in fotolii permanente. Nici macar argumentul crizei economice, polivalent si providential pentru artizanii politici, nu sta aici in picioare. Daca in vremuri de restriste e nevoie ca mai-marii tarii sa se sfatuiasca in taina, presedintele Basescu avea deja suficiente instrumente pentru a-i aduna. Potrivit Legii CSAT din 2002, presedintii Camerelor pot fi invitati la sedintele Consiliului de presedintele tarii.
Romania risca acum sa nu mai functioneze dupa principiile clasice ale statului modern, ci dupa cele cateva zeci de puncte ale "Regulamentului de functionare a Coalitiei PDL-PSD". Prima sedinta a Guvernului a fost condusa de presedintele
