Catastrofa petrecută la vecinii maghiari şi situaţia deloc îmbucurătoare a „gropilor de gunoi“ industriale din România ne avertizează că stăm cu securea deasupra capului. Factorul uman poate provoca dezastre forţând limitele, ca la Ajka, sau neimplicându-se. Una dintre cele mai grave situaţii este în Maramureş, unde haldele de steril neecologizate (circa 75% din total) şi galeriile de mină inundate eliberează în râurile din zonă substanţe periculoase (în special metale grele).
Europa de Est e înţesată cu depozite de deşeuri toxice, adevărate bombe cu ceas, trage semnalul de alarmă Andreas Beckman, directorul programului Fondului Mondial pentru Natură pentru regiunea Dunării şi Carpaţilor. Există numeroase iazuri de decantare sau halde de steril, zgură sau cenuşă abandonate, de care nu se ştie exact cine ar trebui să aibă grijă.
Există în regiune şi multe depozite închise, insuficient de sigure pentru mediul înconjurător, fie că nu au fost supuse unor acţiuni de ecologizare, fie că se află în zone sensibile (inundabile sau cu activitate seismică mare). Dar şi unele care funcţionează încă, deşi Uniunea Europeană le-a declarat neconforme.
Toate acestea duc la concluzia că tragedii precum cea petrecută recent în Ungaria sau cea de acum zece ani de la Baia Mare nu sunt nişte întâmplări, ci efectele unei politici dezastruoase faţă de mediu, cu o vechime de cel puţin câteva decenii. Şi că, cel mai probabil, vom mai fi martori, destul de curând, la momente în care deşeurile toxice pe care le-am ascuns precum gunoiul sub preş vor răbufni încă o dată. Asta mai ales pentru că în România există cel puţin 1.000 de locuri contaminate, potenţiale surse de catastrofe ecologice, în ciuda investiţiilor de sute de milioane de euro programate sau deja efectuate pentru punerea lor în siguranţă.
O catastrofă precum cea care i-a lovit pe unguri ar putea av
