Remarcam la sfirsitul anului trecut ca revista franceza Lire publica un top 20 al celor mai bune carti aparute in Franta, frantuzesti si straine la un loc. Un astfel de clasament ar fi posibil in Romania doar in cazul beletristicii, acolo unde Polirom ramine singura editura care mentine un ritm de aparitie a traducerilor suficient de sustinut pentru a putea fi comparat cu cel al caselor de editura prestigioase din strainatate. Dar cine s-ar incumeta sa intocmeasca un astfel de top? Pe cine intereseaza astfel de comparatii? Pe cititorul roman, poate, dar cine nu stie ca miza unei cronici de carte este in primul rind prestigiul autorului cronicii si al autorului cartii recenzate?

La Humanitas s-a lansat un alt desant de tineri romancieri, deocamdata nu foarte plebiscitati, dar editura-fanion a anilor 1990 se afla inca in procesul de „restructurare“ inceput spre finalul deceniului trecut, odata cu aparitia unei noi generatii de cititori (S-o numim cool? Poate). A fost relansata apoi Editura Cartea Romaneasca, cu cele trei colectii carora le-a fost consacrat ultimul supliment din 2005 al revistei noastre. All in all, nu stiu daca am reusi sa impunem vreuna din tinerele vedete ale romanului romanesc in Europa. Aici trebuie mentionat cu titlul de promisiune programul francez Les Belles Etrangères, ocazie nesperata pentru scriitorii romani de a-si atrage fani din tara lui Houellebecq.

- Relansarea poeziei

Cu putin efort si cu riscuri asumate, investitia in poezie nu trebuie neglijata. A facut-o tot Editura Polirom. Si o continua, mai discret, Editura Vinea. Ma despart de colegul meu Paul Cernat si repet ca marele pariu al editurii Cartea Romaneasca cu cititorii se face din perspectiva poeziei. Faptul ca literatura romana a fost de la inceput una a poeziei trebuie acceptat ca atare. Ar fi pacat sa ajungem in situatia Frantei, unde poezia est