Intr-un an relativ sarac in horror-uri parca era nevoie de o ecranizare dupa Stephen King, maestrul genului, cel in stare sa te tina cu sufletul la gura si cu un mail administrativ sau cu o lista de cumparaturi. "Camera 1408" se bazeaza pe una dintre povestirile autorului si se bucura de regia unuia dintre cei mai cunoscuti regizori suedezi, Mikael Hafstrom, transformat intr-o celebritate (si deci urgent importat la Hollywood) in 2003 cu nominalizarea la Oscar pentru "Ondskan"/"Evil".
Tot despre "evil" este vorba si in "Camera 1408", horror cu fantome, hoteluri si specialisti in paranormal care pur si simplu nu pot sa asculte atunci cand li se zice "nu intra acolo, c-o patesti". Povestea este simplissima: Mike Eslin (John Cusack) are o placere nebuna sa darame mituri legate de fantome, asa ca ochii ii sclipesc pofticiosi atunci cand aude de cele 54 de decese suspecte petrecute in camera 1408 (adunati cifrele, o sa aveti o surpriza) a hotelului Dolphin.
Cand directorul acestuia il sfatuieste sa-si vada de treaba, Eslin asta si face. Dupa ce intra in camera. Si timp de aproximativ o ora trece printr-o multime de peripetii in care sunt implicate o groaza de fantome (54?) deloc binevoitoare. Miza? Scrierea celui mai bun roman al vietii sale, in situatia in care supravietuieste.
Filmul lui Hafstrom scartaie. Trosneste pe la incheieturi. Sau poate ca scartaie povestirea lui King, dar nu despre ea este vorba acum. King este cunoscut pentru placerea lui de a lua un fir narativ horror pe care-l extinde la dimensiuni insuportabile: casa cu fantome devine hotel, castelul cu vampiri devine oras, o epidemie transmisa prin telefonul mobil capata proportii globale (asta din ultimul roman, "Mobilul", in curs de ecranizare, cu Eli Roth pe post de regizor). Ei bine, in "Camera 1408" avem doar o camera, doar ca ce se intampla aici este cu totul exagerat, chiar si pent