Lipsa de bani pune piedici în calea administrării acestuia de către municipalitate. De mai bine de un deceniu, sala de cinema rulează filme pentru o mână de oameni. Nici şcolile nu mai aduc elevii la film, ca pe vremuri, pentru că filmele româneşti sunt vizionate la televizor. Singurul cinematograf funcţional din Bistriţa de-abia îşi mai duce viaţa de la o zi la alta. În aşteptarea reglementării protocolului de cedare către administraţia locală, cinematograful rulează filme pentru grupuri de copii, care încă mai găsesc o distracţie în a viziona filme pe marile ecrane. Ultimele investiţii la sala de cinema s-au făcut prin anii ʼ90, la grupurile sanitare, în rest, totul a rămas neschimbat, încă din 1982, când a fost deschis cinematograful.

Copiii, singurii cinefili din Bistriţa

Ieri după-masă, ora 17.00. Pe Bulevardul Decebal, câţiva copii cu popcorn şi suc aşteptau să îşi cumpere bilete la fimul „Step up 2”. „Venim la film des, tot timpul în grup. Ne place pentru că ne distrăm. Nu ne deranjează dacă sala e mai mult goală decât plină. Noi ne amuzăm şi ne place să comentăm filmele pe care le vedem”, spune Helmith Orza, un tănăr de 15 ani. A venit cu prietenii din şcoală. Cu toţii sunt elevi de clasa a VII-a şi IX-a şi, aşa cum spune administratorul de la Dacia, sunt singurii care îşi mai fac timp să vină la un film. „Nu mai vine lumea. Pe vremuri, se spărgeau geamurile de la intrare de câtă lume se înghesuia să îşi ia bilete. Acum, dacă avem câte nouă spectatori pe film”, îşi aminteşte Ioan Moldovan, cel care se ocupă de întreţinerea cinematografului. Acesta adaugă că oamenii sunt prea ocupaţi şi că nu mai au timp de filme la cinema. „Ultimul spectacol care a umplut sala de la Dacia a fost filmul Titanic, în 1995. Sunt zile în care venim până aici şi nu e nimeni. Stăm zece minute şi mergem înapoi acasă. Uneori, punem filmul pentru doi spect