La o întâlnire cu presa desfăşurată ieri, oamenii de afaceri germani au declarat că ar vrea să-şi dezvolte afacerile din România, dar nu găsesc forţă de muncă bine pregătită. Ei au spus că în timp ce românii dispreţuiesc învăţământul profesional, în Germania se trăieşte foarte bine dacă ştii o meserie

În urmă cu câţiva ani, problema forţei de muncă bine pregătite nu exista pentru că salariile erau mici. Prin 2006-2007 însă acestea au crescut, iar firmele şi-au pus problema eficienţei angajaţilor. „Nu te poţi aştepta să ai salariu mare dacă nu eşti eficient. Firmele germane ştiu ce trebuie să facă un meseriaş bun, iar la noi certificatele de calificare nu au acoperire”, a spus Radu Merica, în deschiderea dezbaterii pe marginea inexistenţei muncitorilor calificaţi în România, organizată de camera de Comerţ Româno-Germană.

Investiţii pe termne lung, doar dacă ai forţă de muncă

El a adăugat că investiţii pe termen lung nu se pot face decât dacă ai forţă de muncă bine pregătită. Piaţa forţei de muncă din România este săracă în meseriaşi, iar şcolile profesionale sunt lipsite de orice prestigiu.

„În România însă există mentalitatea conform căreia doar dacă ai o diplomă de licenţă eşti cineva. În Germania, lucrul acesta nu există. Poţi avea un statut social şi un nivel de trai confortabil dacă ştii o meserie”, a adăugat Merica.

Imaginea negativă pe care o are învăţămâtul profesional porneşte în primul rând de la părinţi. „Înainte de 1989 se intra foarte greu la facultate. Mulţi au rămas cu regretul că nu au făcut studii superioare şi şi-au dorit ca măcar copiii lor să aibă o diplomă”, a explicat Stelian Fedorca, consilierul Ministrului Educaţiei.

La distrugerea prestigiului învăţământului profesional au contribuit şi cei care ar fi trebuit să-l promoveze. „Este greşit să spui că aceia care nu obţin nota 5 la admiterea la liceu trebuie să