Pana recent, economiile emergente central si est-europene pareau sa fie scutite de socurile majore declansate de criza globala a pietei de creditare. Si asta in conditiile in care multi analisti considerau ca tarile din regiune detin o serie de atuuri in fata actualelor turbulente.
In ciuda unui declin important al cheltuielilor consumatorilor si a incetinirii ritmului de crestere economica in state precum Cehia, Polonia, Slovacia si Estonia, economistii au sustinut multa vreme ca situatia respectiva nu se datora crizei financiare, care inregistra deja o extindere rapida in vestul continentului.
Unul dintre principalele motive pentru care economiile est-europene prezentau o rezistenta sporita in fata crizei, argumentau analistii, era reprezentat de existenta unor reglementari puternice a sistemului financiar.
Desi au permis intrarea masiva a bancilor straine pe pietele locale, in principal datorita presiunilor autoritatilor europene, tarile din fostul spatiu comunist au gasit o solutie destul de simpla pentru a contracara eventualele riscuri, inasprind reglementarile din sectorul bancar.
Avantajul unei piete mult mai bine reglementate decat cele vestice a disparut insa rapid pe fondul unor greseli fundamentale ale autoritatilor politice din regiune, cum ar fi derularea unor deficite bugetare si de cont curent ridicate. In acelasi timp, consumatorii din regiune sunt puternic expusi la piata creditelor contractate in valuta si ale caror dobanzi s-au majorat cu 50% in ultimul an.
Cea mai afectata tara central-europeana in urma extinderii crizei este Ungaria, unde volumul creditelor denominate in forinti s-a triplat din 2006 incoace. Si asta intr-un moment in care principalii parteneri comerciali ai tarii (economiile din zona euro) incep sa alunece usor spre recesiune, creand si mai multe probleme pentru fosta republica socialista. @N
