Foto: Thinkstock Inghitirea sau deglutitia este un proces complex, care se desfasoara in mai multe etape si presupune activitatea coordonata a 25 de perechi de muschi si 5 nervi. Disfagia este inghitirea cu dificultate, cu efort a hranei. Ea nu trebuie confundata cu senzatia de ,,nod in gat”, destul de frecvent intalnita, legata mai ales de stres sau emotii, in care bolnavul simte o masa, un obstacol in gat, situatie care nu este legata de inghitire, ci apare si in afara acesteia.
Disfagia nu inseamna neaparat durere la inghitire, desi este uneori insotita de aceasta. De multe ori disfagia se instaleaza lent, de aceea bolnavii nu realizeaza fenomenul sau se obisnuiesc cu el, incercand cumva sa il compenseze. Studiile arata ca mai mult de jumatate dintre bolnavi nu cauta ajutor medical, lucru cu consecinte grave asupra sanatatii. Si asta nu numai pentru ca disfagia ar putea fi efectul unei afectiuni severe (cum este cancerul), dar indiferent de cauza ei, daca e persistenta, poate duce la evitarea hranirii si astfel la deshidratare si scadere in greutate, la lipsirea organismului de importanti nutrienti. In plus, exista si pericolul aspiratiei, adica trecerii alimentelor in caile respiratorii si blocarea acestora sau producerea de infectii locale.
Disfagia este un simptom destul de des intalnit, care poate fi produs de afectiuni grave sau unele banale. Aproape jumatate dintre varstici prezinta disfagie, musculatura esofagului fiind afectata in procesul de imbatranire. Ea poate fi ocazionala sau permanenta, se poate instala brusc sau progresa lent in luni sau ani de zile, poate fi doar pentru solide sau pentru solide si lichide. In fine, poate fi descrisa ca un fenomen izolat sau poate fi insotita de alte simptome: durere sau presiune toracica, refularea mancarii pe gura sau nas, tuse sau sufocare in timpul hranirii, ragusala, salivatie abundenta etc. @N_
