​Tinand seama de reglementarile juridice si realitatile politice, Romania nu are nici un motiv de ingrijorare in ceea ce priveste ambitiile de autodeterminare a Tinutului Secuiesc. Kosovo nu are nimic in comun cu Tinutul Secuiesc, la fel cum nu au nici cu Ciprul de Nord, Cataluna, Tara Bascilor etc. Pozitia Romaniei, Greciei, Ciprului, Slovaciei si Spaniei in nerecunoasterea Kosovo nu face decat sa altereze credibilitatea si coeziunea UE in politica externa – aceste state pe de o parte nu recunosc Kosovo, dar ofera sprijin de specialitate si financiar pentru reconstructia acesteia.

Principiul auto determinarii vs. Principiul integritatii teritoriale. Dreptul popoarelor la autodeterminare a fost reglementat pentru intaia oara in art. 1 al Pactului International cu privire la libertatile civile si politice [1976], fiind in prezent fara echivoc parte integranta a dreptului cutumiar international.

Desi pare contradictoriu, ONU a intarit concomitent si principiului integritatii teritoriale. Conform Declaratilei Principiilor de Drept International Referitoare la Relatiile dintre State, adoptate in conformitate cu prevederile Cartei ONU, statelor le este interzisa initierea sau sprijinirea oricarei actiuni care are ca scop autorizarea sau incurajarea dezintegrarii teritoriale a statelor independente.

La momentul respectiv, pentru specialisti a fost clar ca prin reglementarea principiul autodeterminarii si totodata intarirea prevederilor referitoare la respectarea integritatii teritoriale a statelor, ONU a dorit sa atraga atentia ca actele de secesiune sunt permise doar popoarelor aflate sub colonialism sau ocupatie teritoriala.

Kosovo si remediul prin secesiune. Acest principiu a fost pentru intaia oara mentionat in cazul Quebec, Curtea Suprema a Canadei afirmand ca problema secesiunii nu trebuie privita doar prin prisma aspect