Au trecut patru ani de la atentatele teroriste de la 11 septembrie 2001, dar semnele de intrebare legate de circumstantele acestei tragedii persista. Si vor persista, probabil, mai mult chiar decat misterele care inconjoara asasinarea lui John F. Kennedy. In ambele cazuri, serviciile secrete poarta, in mod evident, o mare responsabilitate. Diferenta de miza este, insa, colosala.
Crima de la Dallas, din noiembrie 1962, a schimbat fata Americii. Atacurile de la 11 septembrie 2001 au schimbat fata lumii intregi. Cine a avut, insa, de castigat de pe urma acestei nenorociri? Raspunsurile la aceasta intrebare - obligatorie in cadrul oricarei investigatii - sunt mai nelinistitoare decat toate inadvertentele, omisiunile si balbaielile concluziilor oficiale ale Washingtonului.
Atentatele de la World Trade Center si Pentagon au avut loc la zece ani de la un alt mare eveniment istoric: destramarea Uniunii Sovietice, la doi ani de la prabusirea comunismului in Europa de Est. A fost un deceniu al marilor sperante: razboiul rece se sfarsise, democratia invinsese. Din dusman implacabil, Moscova devenise aliat de nadejde al Washingtonului.
Ramase singura supra-putere globala, Statele Unite nu mai aveau motive sa se teama de nici un fel de adversar. Suprematia Americii nu mai era constatata de nimeni. Nu pentru toata lumea, insa, aceasta noua realitate era imbucuratoare. Marele perdant: industria mondiala de razboi.
Pentru giganticul complex economico-militar din SUA, la mijlocul anilor '90, perspectivele erau de-a dreptul dramatice. Departamentul Apararii si serviciile secrete se confruntau cu drastice reduceri bugetare, se vorbea despre reorganizare, restructurari, ba chiar despre desfiintarea anumitor institutii.
Sistemul se confrunta cu o criza fara precedent dupa sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial. Organizatii
