>> În trecut, Sărbătoarea Naşterii Domnului a fost influenţată de elemente păgâne. Astăzi, ea tinde să sufere noi transformări prin globalizare. Ritualurile de Crăciun sunt aceleaşi >> În trecut, Sărbătoarea Naşterii Domnului a fost influenţată de elemente păgâne. Astăzi, ea tinde să sufere noi transformări prin globalizare.

Ritualurile de Crăciun sunt aceleaşi an de an: bradul împodobit, schimbul de cadouri frumos ambalate, mâncare multă, colinde. Fiecare dintre aceste tradiţii are propria ei poveste. Toate au însă în comun un amestec de elemente creştine şi păgâne.

Sărbătoare de origine creştină, Crăciunul semnifică Naşterea Domnului. Niciuna dintre evanghelii nu precizează data naşterii lui Iisus. Prin urmare, în anul 354, Papa a stabilit ziua de 25 decembrie. Alegerea nu a fost întâmplătoare.

Data coincide cu festivităţile prilejuite de solstiţiul de iarnă şi de naşterea zeului Soare. Prin asocierea celor două evenimente, mai-marii bisericilor creştine au mizat pe atragerea de noi adepţi. În jurul identităţii lui Moş Crăciun s-a croşetat mult, existând numeroase versiuni.

Cel mai adesea este asociat cu Moş Nicolae sau este considerat un descendent al celor trei magi. Moş Crăciun a fost prezentat lumii pentru prima dată de ilustratorul Thomas Nast, în 1868. Costumat iniţial în verde, cel care avea să devină preferatul copiilor a fost localizat de graficianul Sundblom la Polul Nord, unde trăieşte înconjurat de reni şi spiriduşi.

Popularitatea uriaşă de care se bucură astăzi i-a fost adusă de Coca-Cola, care, în secolul al XX-lea, s-a erijat într-un consilier de imagine remarcabil.

Pentru lumea contemporană, sărbătorile de iarnă fără brad sunt de neimaginat. Originile acestui obicei sunt îndepărtate şi neclare. Celţii acordau o preţuire deosebită pinului, simbol al forţei şi al vieţii. Mai târziu, scandinavii