Pe lângă faptul că a fost deschizător de drumuri în medicină, Nicolae Testemiţanu a fost şi un promotor subtil al românismului în plină epocă sovietică în Basarabia, lucru ce l-a costat funcţia.

S-a scris mult despre Nicolae Testemiţanu, s-a editat şi o carte de memorii în 1997. Mai puţin ştim despre el din documentele de arhivă, care ne oferă detalii necunoscute despre meritele şi curajul eroului nostru.

Prin urmare, materialul pe care îl începem în această ediţie a ziarului „Adevărul" are menirea de a rememora unul dintre cei mai importanţi patrioţi basarabeni, care a avut un merit deosebit în păstrarea conştiinţei naţionale româneşti în Basarabia în perioada sovietică.

Un evreu român a fost învinuit de trădarea URSS

Soarta lui Testemiţanu arată că şi în perioada regimului comunist sovietic de ocupaţie era posibil să rezişti contra politicilor de deznaţionalizare şi rusificare. Testemiţanu a făcut-o într-un mod subtil şi durabil: a promovat moldovenii de naţionalitate română în medicină şi a introdus predarea în limba română la fostul Institut de Medicină, astăzi Universitatea de Medicină şi Farmacie care îi poartă numele. A fost ministru al Sănătăţii în perioada 1963-1968, fiind destituit pentru „naţionalism". Despre ce fel de naţionalism era vorba, vom afla mai mult în cele de urmează.

ORIGINEA ŞI STUDIILE

Nicolae Testemiţanu s-a născut la 1 august 1927, în satul Ochiul Alb, judeţul Bălţi, actualmente raionul Drochia, într-o familie de ţărani simpli şi, cum era tradiţia atunci, cu mulţi copii. Statul român a investit foarte mult în educaţia basarabenilor, iar Nicolae Testemiţanu a fost unul dintre cei care a profitat din plin de această ocazie.

ARHIVELE COMUNISMULUI Condamnat că a „românizat" basarabenii

ARHIVELE COMUNISMULUI Violențe etnice la Tiraspol în anii '60

A făcut şcoala primară în satul na