Un articol publicat în „Science” atrage atenţia asupra problemelor cu care se confruntă tinerii cercetători care au rămas în ţară

Veniturile mici ale doctoranzilor, evaluarea defectuoasă a proiectelor de cercetare şi rezultatele slabe înregistrate de România în competiţiile europene fac obiectul unui articol apărut în cea mai importantă revistă ştiinţifică din lume. Conform specialiştilor americani de la „Science”, deşi beneficiază de fonduri din ce în ce mai importante, cercetarea românească se confruntă cu mari dificultăţi în a distribui banii în mod corect. Astfel, deşi sumele dedicate acestui domeniu au crescut de la 0,2% din PIB în anul 2004, la 0,7% din PIB în 2008, evaluarea proiectelor suferă de lipsa experţilor străini, în absenţa cărora granturile se alocă în mod defectuos. „Poţi propune un proiect în plasma quarkgluonică, dar evaluatorul s-ar putea să nu ştie prea multe despre fizica nucleară şi spune că problemele plasmei au fost rezolvate acum 20 de ani”, îl citează americanii pe Nicolae Zamfir, directorul Institutului „Horia Hulubei”.

Respectiva situaţie este cauzată de controlul şi distribuirea fondurilor prin „nepotismul vechii gărzi”, spun autorii şi de lipsa recunoaşterii excelenţei ştiinţifice. Un alt aspect subliniat în articolul intitulat „Reaching for the Stars in Romania” sunt rezultatele foarte slabe pe care cercetarea autohtonă le-a avut la nivel european, echipele româneşti necâştigând nici unul dintre granturile alocate de Consiliul European al Cercetării. Cu toate că oamenii de ştiinţă cu vechime în institute şi universităţi au actualmente venituri comparabile cu cele obţinute de către colegii lor din Occident, doctoranzii rămân la polul opus al salarizării câştigând lunar doar 300 de euro, se mai arată în studiu.

În aceste condiţii, doar 30 dintre cei 16000 de cercetători români din diaspora s-au întors anul aces