Afacerea donatiilor secrete acordate laburistilor britanici a relansat chestiunea reformei Camerei Lorzilor, readusa la lumina zilei odata cu polemica din jurul locurilor de lorzi obtinute de mai multi finantatori generosi ai formatiunii lui Tony Blair. Expertii sustin ca aceasta Camera Superioara a Parlamentului britanic, nealeasa si compusa din membri numiti pe viata, nu are nimic foarte democratic. Trimis in linia intai, ministrul Afacerilor constitutionale, Charles Falconer, si el lord, a relansat ideea unei Camere a Lorzilor "substantial aleasa", urmand a fi emise patru optiuni dupa consultari intre partide. Se pare insa ca va fi greu de obtinut un consens intre liberal-democrati, partizani ai lorzilor alesi suta la suta, conservatori, care opteaza pentru o camera aleasa in proportie de 70%, si o aripa laburista dura, care doreste abolirea pur si simplu a unei institutii anacronice. Concretizand o promisiune electorala, prima guvernare Blair a impus lorzilor o severa "cura de slabire", reducand numarul lor la 700 de la 1.300, prin abolirea cvasitotalitatii celor 750 de pairi ereditari, baroni, duci, conti si marchizi, care isi treceau locul din tata in fiu. In prezent, doar 92 de lorzi ereditari mai figureaza in Camera Lorzilor, salvati de un compromis facut cu opozitia conservatoare, dar nu isi mai pot transmite titlul descendentilor. Tony Blair a renuntat insa la a doua parte a promisiunii sale, aceea de a face din lorzi o Camera aleasa. Refuzul sau de a se implica a dus la respingerea, in 2003, cu doar trei voturi diferenta, a textului ce se pronunta in favoarea unei Camere Superioare alese in proportie de 80%, in pofida unei confortabile majoritati laburiste in Camera Comunelor. Scandalul recent al donatiilor secrete pentru Partidul Laburist a luat amploare dupa ce Tony Blair a recunoscut ca a propus numele mai multor donatori pentru a ocupa un loc in Cam