Decupajul pe care-l face Jude in realitatea curenta are grija sa nu amputeze si sa nu "confectioneze" (supraetajeze) nimic de dragul vreunei cautari cu luminarea a... simbolului, a profunzimilor, a armaturii metaforice. Joi, 28 mai, la Iulius Mall, am vazut un film foarte bun al lui Radu Jude, "Cea mai fericita fata din lume", prezentat in cadrul celei de-a XIII-a editii a Festivalului Filmului European. Habar nu aveam de festival, de prezenta la Iasi a filmului amintit si a regizorului - noroc de o intilnire intimplatoare din dimineata aceleiasi zile cu prozatorul Florin Lazarescu, pornit la pas cu Radu Jude sa-i arate orasul. Pentru cei care nu au aflat nici acum, post-factum, acest eveniment a fost organizat, printre altii, de Institutul Cultural Roman si s-a derulat, in intervalul 7-31 mai, in patru mari orase: Bucuresti, Iasi,Timisoara si Brasov. Radu Jude, care e si scenarist, a facut mai multe scurtmetraje (printre care si ultrapremiatul "Lampa cu caciula", dupa o nuvela a lui Florin Lazarescu). "Cea mai fericita fata din lume", debutul in lung metraj al regizorului, e un film care, desi abia lansat, are deja la activ doua premii internationale semnificative: Premiul C.I.C.A.E. (Confédération Internationale des Cinemas d'Art et d'Essai), la Festivalul International de Film de la Berlin, si Premiul FIPRESCI, la Festivalul de la Sofia. Povestea din acest lungmetraj e una care poate fi rezumata in doar citeva cuvinte: Fratila Delia Cristina, o adolescenta din judetul Hunedoara, a cistigat un Logan participind la o campanie promotionala pentru o anumita marca de suc. Insotita de parinti, ea vine la Bucuresti sa-si ridice premiul, nu inainte de a se achita de obligatia de a juca intr-un clip publicitar, stiti, din acela cu: eu am cistigat bind suc, bea si tu! Filmarile pentru clipul publicitar cu pricina au loc pe strada si dureaza destule ore, se trag multe duble,