Săptămîna trecută, una dintre ştirile care au ţinut afişul a fost aceea că, în urma unui test, Traian Ungureanu "nu a fost reţinut" pentru prelungirea contractului cu secţia română de la BBC. Într-o perioadă în care toată lumea era preocupată de raportul de ţară al Comisiei Europene şi, mai ales, dacă "ni s-a dat" ori nu statutul de economie de piaţă, o asemenea veste putea trece aproape neobservată. Şi totuşi, fiind vorba de un jurnalist foarte cunoscut şi despre o concediere greu de explicat, s-a discutat mult despre ea. Unele ziare (în special Evenimentul zilei) au acordat mult spaţiu opiniilor despre ciudata "măsură", altele (de exemplu, Adevărul) nici n-au luat-o în seamă. Convenţia Organizaţiilor Media (care grupează 33 de asociaţii ale jurnaliştilor din România) a trimis o scrisoare secţiei române a BBC, în care nuanţează consecinţele eliminării lui Traian Ungureanu şi expune posibilele interpretări. În aparenţă, ar fi vorba despre o simplă relaţie angajator-angajat. La un moment dat, o instituţie consideră că unul dintre angajaţii săi nu-i mai este necesar şi gata, pune placa limbajului rece de tip "resurse umane" şi verbalizează: "nu aţi fost reţinut pentru prelungirea contractului". Tot ce ar putea urma este un "no comment". (Între timp, BBC a dat un comunicat în care, după o lungă poveste despre mutarea centrului de greutate al secţiei române de la Londra la Bucureşti, spune: "we cannot comment on individual contracts". Ce spuneam?) Dar nu este aşa: să te lipseşti cu atîta lejeritate de un jurnalist de excepţie este de-a dreptul absurd. Iar ascunderea după limbajul instituţional a generat interpretări: ar fi vorba, de fapt, despre o concesie făcută partidului de guvernămînt, aflat în ofensivă împotriva jurnaliştilor incomozi. O asemenea interpretare nu e gratuită. PSD se află, într-adevăr, într-o campanie de "cucerire" a presei independente; nu o da