Datele BNR arata ca, la sfarsitul lunii martie, soldul creditelor acordate de banci in alte valute decat euro a totalizat echivalentul a 16,3 mld lei sau aproximativ 4 mld euro, dintre care 12,4 mld lei reprezentau creditele acordate populatiei, iar 3,9 mld lei cele acordate companiilor, scrie Cristian Orgonas, pe blogul lui.
In ceea ce priveste creditele acordate populatiei, echivalentul a 8 mld lei reprezentau credite pentru consum, 3,7 mld lei credite pentru achizitionarea de locuinte, iar 0,6 mld lei credite pentru alte scopuri.
Ce intelegem de fapt prin “alte valute”? Intelegem dolari, franci elvetieni si eventual yeni japonezi (sa nu uitam ca in 2006-2007 au existat banci care promovau imprumuturile in yeni ca alternativa mai ieftina la cele in euro).
Acum, sa aruncam o privire asupra evolutiei din ultimele 5 luni a celor trei monede in raport cu leul: dolarul s-a apreciat cu 14,5%, yenul cu acelasi procent, iar francul s-a apreciat cu 4,8%. In ultimii doi ani, leul a pierdut 46% in fata dolarului, 33% in fata francului si 62% in raport cu yenul.
Concluzia – cei care s-au imprumutat in aceste valute au serios de suferit de pe urma deprecierii monedei nationale in ultimii ani. Cati romani au credite in alte valute? Daca luam in considerare o suma medie imprumutata de 30-40.000 de euro (echivalent), rezulta ca peste 100.000 de persoane au contractat credite in alte valute decat euro, dintre care cel putin 20.000 au credite ipotecare. In realitate, s-ar putea ca numarul celor cu astfel de credite sa fie de fapt dublu.
Ce urmeaza? BNR nu este interesata decat de evolutia leu/euro, astfel ca daca pe pietele internationale euro se va deprecia in raport cu dolarul (si/sau cu alte valute), iar BNR va mentine stabil cursul leu/euro, inseamna ca intreaga depreciere a euro in raport cu aceste monede va fi transferata
