Vânzarea combinatului chimic Oltchim este cea mai recentă poveste de privatizare de tip sell-off. Statutul combinatului este acum obiectul unei dispute între noul guvern, pe de o parte, şi un magnat media pitoresc şi controversat, pe de altă parte. Combinatul se află deja într-o mare încurcătură, având în vedere că producţia a fost suspendată în luna august pentru o datorie de peste 400 milioane de euro către stat şi furnizorii de energie, scrie într-o analiză publicată de revista Business New Europe şi semnată de analistul Andrew MacDowall.

MacDowall scrie că nu a fost un an foarte bun pentru România. A început pe fondul unor măsuri de austeritate dureroase. Ulterior, ţara a fost zguduită de proteste de stradă împotriva măsurilor de austeritate, a corupţiei şi a unei conduceri nepopulare. Un premier a demisionat numai pentru a fi înlocuit cu altul care a fost răsturnat de o moţiune de cenzură, iar al treilea guvern din acest an şi-a atras oprobriul intern şi internaţional în contextul în care a lansat atacuri asupra Curţii Constituţionale şi alte verificări ale puterii sale, precum şi o campanie neîncununată de succes de a-l demite pe preşedintele ţării.

O iarnă deosebit de rece a fost urmată de o vară extraordinar de caldă şi secetoasă, care a afectat în mod negativ recolta de cereale din România. Între timp, progresul privind reforma economică a stagnat, iar programul de privatizare al ţării, în timp ce înaintat în unele zone, este blocat în confuzie în altele.

La 21 septembrie, guvernul părea să fi vândut pachetul majoritar la Oltchim de 54,8% lui Dan Diaconescu pentru suma de 203 milioane de lei, în jur de 45 milioane de euro. Dar după trei zile, premierul Victor Ponta a declarat presei că vânzarea nu va fi realizată deoarece Diaconescu nu deţine banii cash pentru a parafa acordul. Diaconescu, un fost jurnalist de 44