Zeci de comune doljene sunt condamnate anual la saracie de edilii nepasatori. Cu toate ca bugetele de subzistenta nu le permit realizarea unor investitii pentru a imbunatati viata comunitatii, primarii nu catadicsesc sa intocmeasca proiecte pentru a obtine finantare externa. In anul 2006, 26 dintre cele 111 unitati administrativ-teritoriale ale judetului Dolj au avut nevoie de o suplimentare a bugetelor pentru a-si putea acoperi cheltuielile de functionare. Suma de 2,7 miliarde de lei vechi repartizata de Consiliul Judetean Dolj fiecareia dintre cele 26 de localitati si considerata de autoritatile doljene suficienta pentru supravietuire nu a putut acoperi si alte cheltuieli pe care o comuna saraca le-ar fi putut avea. Astfel, in aceste cazuri, singurele sanse de dezvoltare si de realizare a unor investitii au fost harnicia primarului si capacitatea acestuia de a gestiona cât mai bine activitatea institutiei pe care o conduce. Comunele sarace, intre care se numara Botosesti-Paia, Gogosu, Intorsura, Grecesti sau Secu, au avut posibilitatea de a intocmi proiecte pentru a obtine finantare prin programe special create in scopul dezvoltarii rurale. Mai mult, autoritatile judetene s-au oferit sa acopere cofinantarea care le-a revenit primariilor. Constantin Dascalu, vicepresedintele Consiliului Judetean Dolj, a declarat ca proiectele depuse au constituit unul dintre cele cinci criterii pe care CJ Dolj le-a avut in vedere la repartizarea banilor alocati special in acest sens. „Localitatile care au depus proiecte au fost sustinute de noi cu bani pentru cofinantare. Asta este sansa lor, dar aici depinde foarte mult de primari si de felul in care stiu sa-si gestioneze activitatea si banii primiti de primarie. Consiliul ii sprijina cu informatii, dar ei trebuie sa intocmeasca liste de prioritati si studii de fezabilitate pentru proiectele pe care vor sa le faca“, a spus Constant