Inainte de 1989, existau cateva surse de informare privind centrele artistice din provincie - expozitiile republicane, expozitiile filialelor Uniunii Artistilor Plastici - care ofereau o panorama mai larga, apoi initiativele revistei Arta, care consacra cate un numar intreg centrelor mai importante.
Nu e imposibil nici azi sa te pui la curent cu evenimentele artistice din provincie, dar trebuie sa iti dai multa osteneala. Arhiva Muzeului National de Arta Contemporana, singurul loc unde functioneaza un serviciu de documentare, cu resurse evident limitate, dar totusi de o anume anvergura, este deficitara in ceea ce priveste artistii din afara Bucurestiului. Cateva publicatii au incercat in ultimii ani sa suplineasca acest gol - cele 6 volume din Enciclopedia artistilor romani, de pilda, sau publicatii cum este volumul, recent aparut, Repere ale artei muresene, situat undeva intre dictionar, album si monografie. Orice initiativa de acest tip isi are meritele ei indiscutabile si trebuie salutata.
In introducere, sculptorul Gheorghe Muresan, coordonatorul volumului, expune criteriile care au prezidat conceptia lucrarii si necesitatile care o legitimeaza. Volumul inventariaza cea mai mare parte a artistilor activi astazi la Targu-Mures, dar si pe cei disparuti precum Octavian Bobletec, Bordi Andras, Izsak Martin, Gheorghe Olaru, etc., fiecare beneficiind de o prezentare a principalelor date biografice si ale activitatii, sustinute de mai multe reproduceri. Negoita Laptoiu, cunoscut pentru studiile sale privind mai ales arta transilvaneana interbelica, semneaza un text care evoca sintetic insemnatatea artistica a orasului inca din antichitate si evul mediu pana in epoca moderna cu momentele ei de varf de dupa 1900 si pana la activitatea de astazi a principalelor institutii artistice - muzeele si galeriile de arta. Criticul de arta Corneliu Antim prezinta progr
