Muncitorii de rând, fără ajutorul sindicatelor arondate Partidului Comunist, şi-au cerut pentru prima dată drepturile salariale prin încetarea lucrului. Grevele în premieră din ultimele două luni sunt „creaţia“ tinerei generaţii de muncitori, sătui să reprezinte o armată amorfă şi prost plătită.

Primii „răsculaţi" au fost angajaţii uzinei Honda din Foshan, provincia Guangdong, care au oprit lucrul la 17 mai şi au cerut creşterea salariilor, situate între 146 şi 292 de dolari pe lună. Cum aici se fabricau piese, oprirea lucrului a afectat patru uzine de asamblare ale aceleaşi companii.

Prin urmare, conducerea s-a văzut nevoită să accepte destul de repede o creştere salarială de 35%. Încurajaţi de succesul colegilor din Foshan, la 28 mai, 1.000 de angajaţi ai Beijing Xingyu, producător de piese auto pentru Hyundai, au declanşat şi ei o grevă spontană, soldată cu o primă creştere salarială de 15%, şi o a doua tranşă de 10%, în iulie.

Citiţi şi:

China continuă să sfideze criza

China a pus ochii pe Grecia

China poate reaprinde criza globală

Mişcări similare au avut loc şi la alte companii, nu numai din industria auto, marcând începutul unor noi relaţii de muncă în China, apreciază Chang Kai, profesor la Universitatea Populară din Beijing.

El a participat la negocierile dintre muncitori şi angajatori în calitate de consilier juridic şi a rămas cu impresia că aceste greve, izolate şi spontane pentru început, se vor transforma în proteste colective, pe măsură ce chinezii conştientizează faptul că sunt prost plătiţi şi nu-şi pot cere drepturile în acest mod oarecum stângaci, în comparaţie cu demonstraţiile de forţă ale unor sindicate puternice, precum cele greceşti sau germane.

Sindicatul partidului unic

În China funcţionează mai multe sindicate. Toate însă sunt afiliate la Federaţia