Credincioşii au intrat de astăzi în Postul Paştilor. Acest post al Paştilor, Păresimile sau Patruzecimea, adică postul dinaintea Învierii Domnului este cel mai lung şi mai aspru dintre cele patru posturi de durată ale Bisericii Ortodoxe, de aceea, în popor e numit, în general, Postul Mare.
El a fost rânduit de Biserică pentru cuviincioasa pregătire a catehumenilor de odinioară, care urmau să primească Botezul la Paşti şi ca un mijloc de pregătire sufletească a credincioşilor pentru întâmpinarea cu vrednicie a Învierii Mântuitorului Iisus Hristos.
Totodată, această perioadă aduce aminte de postul de patruzeci de zile ţinut de Mântuitorul Iisus Hristos înainte de începerea activităţii Sale Mesianice (Luca 4, 1-2), de unde i s-a dat şi denumirea de Păresimi sau Patruzecime.
În prima săptămână din Postul Paştilor, zilele de luni şi marţi sunt zile aliturgice, fiind zile de post cu ajunare deplină. De asemenea, Vinerea Patimilor este zi aliturgică deoarece ea este o zi de întristare şi de post, pentru că în această zi a fost răstignit şi îngropat Domnul Iisus Hristos. În această zi nu se săvârşeşte liturghie
În prima săptămână a Postului Mare, săptămână numită “Mare” sau “duhovnicească”, primele două zile sunt zile aliturgice, când nu se săvârşeşte nici una din Liturghiile Bisericii Ortodoxe. În aceste zile, de dimineaţă se va săvârşi Miezonoptica, Utrenia, Ceasurile, Obedniţa şi Vecernia. În ziua de miercuri, respectiv în ziua de vineri se va săvârşi Liturghia mai înainte sfinţită.
În ziua pomenirii Sfinţilor 40 de mucenici, în 9 martie, în Biserica Ortodoxă, în acest an bisericesc, se săvârşeşte Liturghia mai înainte sfinţită, iar vineri se va săvârşi Liturghia mai înainte sfinţită. În ziua de sâmbătă, ca în toate sâmbetele Postului Mare se va săvârşi Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur şi pomenirea celor adormiţi, iar în zilele de duminic
