Vicontele Etienne Davignon, preşedintele enigmaticului Grup de la Bilderberg, supranumit “Guvenul mondial din umbră”, s-a aflat trei zile la Bucureşti, însoţit de preşedintele Consiliului pentru Relaţii Externe, Richard Haas (fost membru marcant al Administraţiei americane), spre a participa, la invitaţia guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, la conferinţa “Uniunea Europeană, după criza datoriilor suverane” ale statelor. Puţine lucruri vor răzbate în public, dincolo de intervenţiile transparente. De la constituirea, în 1954, Grupul de la Bilderberg reprezintă cea mai puternică structură a liderilor politici şi financiari ai Lumii, reunind 120 de personalităţi din 18 ţări, cu întruniri anuale, mereu în altă ţară. Din cât a răzbătut, dacă a răzbătut, în afara Grupului, acesta funcţionează ca adevărat “guvern mondial”, care, dacă nu are o putere executivă, decizională, efectivă şi oficială, are în schimb o uriaşă capacitate şi putere de influenţă în lumea contemporană, determinând politica şi mersul evenimentelor la nivel global ori într-o ţară sau alta.

Nu întâmplător s-a afirmat adesea că importante cariere politice sunt legate de Bilderberg, constatân-du- se coincidenţe interesante, cum ar fi faptul că înşişi cei mai recenţi preşedinţi ai Comisiei Europene ar fi fost propulsaţi după ce au avut întâlniri la nivelul Grupului. Capacitatea de previziune a cursului Lumii este cu totul remarcabilă. Şi iarăşi sunt observate coincidenţe. Finanţele Greciei şi Spaniei s-au prăbuşit după ce ţările respective au găzduit (în 2009, respectiv în 2010) reuniuni ale Grupului. Sunt greu de imaginat, în 2011, orientări strategice în evoluţia globală, iniţierea sau oprirea crizelor economice, evoluţiile politice, sociale şi demografice ale Lumii, fără a se ţine seama de puterea Grupului. Aşa cum, pe vremuri, influenţa Masoneriei era covârşitoare.

Sunt anvizajate cursuri, în