Mobilizate în an electoral, partidele au ajuns ieri la un consens, cel puţin declarativ, pe tema educaţiei. Invitaţi din nou la consultări de preşedintele Traian Băsescu, liderii partidelor parlamentare nu au mai refuzat să vină la Cotroceni, ca altădată, punându-se chiar de acord să semneze în câteva zile un pact naţional pentru educaţie. Excepţie a făcut doar PRM, care a respins orice discuţie cu Băsescu.

Negociat aproape un an, pactul ar urma să cuprindă câteva principii generale asumate de toată clasa politică: buget de minimum 6% din PIB, educaţie obligatorie de 10 ani şi acces la învăţământ timp de 13 ani, descentralizare financiară, curriculum în funcţie de nevoile comunităţii, definirea unor zone de educaţie prioritare, principiul „finanţarea urmează elevul“. Pe baza acestora se va contura într-un an o strategie de care să se ţină cont indiferent de partidul aflat la putere. Politicienii s-au angajat să-şi trimită la Cotroceni în cel mult şapte zile observaţiile faţă de forma propusă de preşedinţie a pactului, urmând ca documentul să poată fi semnat săptămâna viitoare.

Dâncu: vicepreşedinţii pot să ajungă preşedinţi

„Obiectivul meu este să depolitizăm subiectul“, a sugerat Băsescu, care nu s-a putut abţine însă de la înţepăturile politice. „Nu pot să nu observ nivelul diferit de reprezentare al partidelor, care probabil vorbeşte şi despre interesul real vizavi de problema educaţiei“, a spus el, dintre preşedinţii de partide în sală aflându-se doar cel al PDL, Emil Boc, şi UDMR-istul Marko Bela. Înţepătura lui Băsescu a fost luată drept „o nemulţumire glumeaţă“ de către vicepreşedintele PSD Vasile Dâncu, care i-a replicat însă că „şi vicepreşedinţii pot să devină preşedinţi, ba chiar au cele mai multe şanse să devină preşedinţi“.

Dacă PSD a insistat pe egalitatea de şanse, PNL a susţinut menţinerea rel