Extrema dreaptă a eşichierului politic din Italia este dominată de Liga Nordului, formaţiune condusă de Umberto Bossi. Celelalte partide care se declară de extremă dreapta se zbat la
Extrema dreaptă a eşichierului politic din Italia este dominată de Liga Nordului, formaţiune condusă de Umberto Bossi. Celelalte partide care se declară de extremă dreapta se zbat la limita pragului electoral sau sub acesta.
Liga Nordului a înregistrat un salt considerabil la alegerile din aprilie 2008, unde a strâns 8,2 % din voturi, în timp ce la alegerile din 2006, se bucura de 4,5 % din opţiuni. Liga este aliată în guvernul Berlusconi, unde are patru miniştri. Cel mai cunoscut este, fără indoială, ministrul de Interne, Roberto Maroni.
Ca la orice partid extermist, o parte din succesul electoral este bazat pe logoreea liderilor. Declaraţii şoc, atacuri rasiste sau xenofobe, cu scuze ulterioare sau nu. Dar spre deosebire de alte partide ai căror lideri intră în fibrilaţie în faţa unui microfon deschis, Liga are parte şi de militanţi activi.
Este vorba în special de voluntari din zona de influenţă a partidului, angrenaţi în acţiuni de solidaritate sau de siguranţă publică. Îmbrăcaţi obligatoriu în verde, cu însemnele partidului la vedere, fac cumpărăturile pentru bătrâni, dirijează circulaţia în faţa şcolilor sau chiar organizează patrule nocturne pentru prevenirea furturilor din locuinţe.
Sunt botezaţi "Guardie Padane" (Garda Padană), plecând de la denumirea istorică a nordului Italiei. Încercarea de a se substitui forţelor de ordine ale statului a creat o serie de polemici, care au ajutat şi ele la creşterea capitalului electoral, mizând pe tema la modă: siguranţa publică".
Puţină istorie
Artizanul succesului Ligii este Umberto Bossi. Meritul lui este acela de a fi descoperit un loc gol în extrema dreaptă italiană. Actul de constituire a