Ministrul de Externe, Adrian Cioroianu, si ambasadorul Romaniei la Bruxelles, Lazar Comanescu, au reusit, se pare, involuntar sa recunoasca din punct de vedere juridic existenta "limbii moldovenesti". Cei doi au fost de acord ca in subsolul Acordului de facilitare a regimului de vize semnat intre Republica Moldova si Comisia Europeana sa apara formularea "limba moldoveneasca". Reprezentantii diplomatiei autohtone au acceptat acordul prin care cetatenii moldoveni primesc facilitati de calatorie incepand cu 1 ianuarie 2008 fara sa observe probabil ca in final apare precizarea: documentul a fost redactat in limbile statelor UE si in limba moldoveneasca. Fostul ministru de Externe Mihai Razvan Ungureanu crede ca, "daca acest paragraf exista, UE recunoaste existenta limbii moldovenesti, desi punctul nostru oficial de vedere este ca limba moldoveneasca nu exista". Ambasadorul Comanescu recunoaste existenta sintagmei "limba moldoveneasca" in precizarea finala a acordului, dar explica, in interviul acordat "Romaniei libere", ca este vorba despre o "exceptie", care nu va deveni precedent. Fostul ministru Ungureanu atrage atentia ca recunoasterea implicita de catre Romania a "limbii moldovenesti" ridica cel putin doua probleme: in ce masura Bucurestiul mai poate convinge comunitatea europeana ca "limba romana este vorbita in cele doua state" si ce se intampla in situatia in care toate proiectele bilaterale vor trebui redactate si in limba moldoveneasca, "ceea ce este impotriva firii".

In schimb, Mihail Ionescu, directorul Institutului pentru Studii Politice de Aparare si Istorie, crede ca Bucurestiul nu trebuia nicicand sa se impiedice de probleme lingvistice, de aceea argumenteaza ca, "in masura in care nu este o greseala si nu se invoca o exceptie, care sa produca un precedent, dar care ar fi trebuit sa aiba o forma scrisa", atunci confirmarea oficiala a exis