Exporturile sunt pe cale să depăşească importurile, iar un baril scump va consolida această situaţie.

Ceea ce până acum câţiva ani părea imposibil este pe cale să se întâmple: România aproape că a trecut la excedent comercial. În ianuarie exporturile au fost mai mari decât importurile, dacă nu sunt luate în calcul costurile de transport. La rândul său, diferenţa dintre banii ieşiţi din ţară şi cei intraţi, adică deficitul de cont curent, s-a redus aproape de zero.

Principalul motor al acestei transformări a fost industria, care în criză a continuat să crească, mărindu-şi ponderea de la 23% la 26,5% din PIB. Însă în realitate schimbările sunt mult mai profunde.

Modelul economic general s-a mutat dinspre unul bazat pe promisiuni şi aşteptări înspre unul bazat pe fapte. Când un investitor străin era dispus să cumpere o palmă de teren la un preţ exorbitant, era pentru că se aştepta ca un naiv mai mare să o răscumpere mai târziu la un preţ dublu. Când o bancă dădea împrumuturi mari pentru case şi maşini pe care beneficiarul nu şi le permitea, era pentru că se aştepta ca salariul său să se dubleze sau tripleze înainte de scadenţa creditului. Aşteptările au fost mereu aceleaşi - că economia României va creşte rapid. Criza doar a inversat termenii tranzacţiei: mai întâi marfa, banii mai târziu.

În lipsa banilor disponibili în cantităţi mari, economia este obligată să se îndrepte către metoda mai lentă şi mai prudentă de acumulare a capitalului: economisirea. Iar excedentul comercial este absolut necesar pentru acest scop.

Primul efect bun este acela că vor putea face investiţii, în mod prioritar, companiile care şi-au dovedit viabilitatea pe pieţele externe. Spre comparaţie, la ruleta creditului au jucat şi au pierdut dezvoltatorii imobiliari care s-au înşelat asupra perspectivelor pieţei. Costurile le plăteşte acum toată lumea, sub forma unor d