Joseph P. Kennedy II, fiul cel mare al lui Robert Kennedy, a renuntat sa se mai prezinte la ocuparea locului lasat in Senat de unchiul sau, regretatul Ted Kennedy. Se stinge astfel ultima speranta politica a unei dinastii prezente neintrerupt in Capitoliu din 1946, cand John Fitzgerald Kennedy a fost ales senator de Massachussets. Camelot arunca astfel spada... deocamdata, noteaza ziarul ABC, citat de Agerpres.
Joe Kennedy, cum ii spun chiar si cei care nu il cunosc personal - familia Kennedy are acest efect asupra celor din jur - a fost nevoit sa suporte o presiune uriasa pentru a accepta fotoliul de senator. A fost rugat chiar de propria mama, Ethel, si de jumatate din Partidul Democrat. Absenta lui complica cursa pentru succesiune a lui Ted si deschide usa la tot felul de speculatii. Daca pana acum nimeni, cu exceptia procurorului general Martha Coakley, nu a indraznit sa se prezinte - impotriva unui Kennedy - s-ar putea acum intampla contrariul: perspectiva mostenirii unui asemenea loc sa multiplice candidatii.
Intr-un scurt discurs public in care isi explica decizia, Joe Kennedy a multumit pentru diferitele dovezi de afectiune aratate regretatului sau unchi. El a vorbit cu mandrie de succesele lui si de cauzele pentru care a luptat, intre care si reforma sanitara. A avut cuvinte si pentru nefericitul sau tata si despre cum l-a invatat ca politica este 'o profesie onorabila'. Si a tinut sa spuna ca o vede cu 'profund respect'. In asemenea masura, incat nici nu mai vrea sa auda sa se dedice acesteia.
Si a vorbit in cunostinta de cauza pentru ca Joe Kennedy a ocupat timp de zece ani un loc in Camera de Reprezentantilor, unde a dovedit ca este un Kennedy pur sange: atragator, carismatic si reelegibil la nesfarsit... Dar pasind mereu pe un teren minat. Caracterul sau spontan, adesea intempestiv, i-au adus probleme si i-a creat dusman
