Românii nu au ieşit în stradă de Crăciunul ăsta, „la minus zero grade", pentru că au fost peste zero grade şi pentru că promoţiile din supermarketuri le-au captat integral atenţia şi avânturile. Despre ruşi nu ştim încă nimic, pentru că ei sunt pe stil vechi şi Crăciunul lor este abia pe 6 ianuarie, deci să avem răbdare şi, sperând că va fi ger, vom afla atunci dacă temperaturile sub zero grade şi sărbătoarea ortodoxă îi vor ţine pe ruşi la casele lor.

Deocamdată situaţia se conturează în alţi termeni. De la alegerile legislative din 4 decembrie 2011 până în prezent, demonstraţii masive au loc pe întreg teritoriul Rusiei, dar mai ales la Moscova şi la Sankt Petersburg, protestatarii cerând anularea alegerilor pe motiv de fraudă, eliberarea celor arestaţi din motive politice şi libertatea presei. De exemplu, pe 24 decembrie 2011, au ieşit să protesteze în stradă 120.000 de persoane (conform organizatorilor) sau 29.000 de persoane (conform autorităţilor). Presa a apreciat la 100.000 numărul protestatarilor şi a remarcat că, în marea de oameni, steagurile roşii ale comuniştilor se amestecau cu steagurile alb-galben-negru ale naţionaliştilor şi cu cele portocalii ale mişcării Solidarnost, semn că denunţarea fraudării alegerilor din 4 decembrie vine dinspre cele mai diverse culori ale spectrului politic.

Reamintim că alegerile au fost câştigate de partidul la putere „Rusia Unită", partidul lui Vladimir Putin, cu 49,32 %. După ce în septembrie 2011 actualul preşedinte Dmitri Medvedev anunţase candidatura lui Vladimir Putin la alegerile prezidenţiale din 2012 şi recunoscuse deschis planul comun de asigurare a puterii lui Putin până în 2021, fraudarea masivă a legislativelor a declanşat un impresionant val de proteste. Exemplele arată clar că alegerile nu au fost corecte. Astfel, suma scorurilor obţinute de formaţiunile politice în regiunea Rostov era de 146,4