Gata! Suntem sau, in cel mai bun caz, ne pregatim cu totii sa fim saraci. In conditiile date, ne mai ramane, desigur, alternativa aceea la care ne gandim indeobste doar dupa ce ne-am cufundat in pacat: sa ne imbogatim sufletul, adica sa reinvatam smerenia, sa slujim idealurile inalte, sa profesam mizericordia si intelegerea fata de cei si mai saraci decat noi.
Cartea lui Sebastien Lapaque Sermon de saint Francois d'Assise aux oiseaux et aux fusees (Editions Stock) cam asta vrea sa spuna, intr-un limbaj care amesteca, in doze bine cumpanite, eseul, poezia si naratiunea. Nu este un bestseller, pentru ca nu agita niciunul dintre ingredientele uzuale ale unui asemenea tip de produs. Nu are nimic in pas cu moda, nimic uluitor, nimic socant, in afara, poate, a premisei: Lapaque s-a apucat sa predice, in momentul in care a aflat ca municipalitatea din Assisi a interzis cersitul in centrul urbei si in preajma bisericilor si manastirilor din incinta ei. Si atunci l-a facut pe sfantul Francisc sa se intoarca, precum Hristos, pe Pamant ca sa vada ce a mai ramas din oameni si din felul in care el, Il Poverello, intemeietorul ordinului fratilor minoriti si propovaduitorul doctrinei mendicitatii si voii bune, mai este inteles si simtit astazi. Cum, in fabula imaginata de Lapaque oamenii nu il baga in seama pe sfant, acesta prinde sa predice celor ce se misca prin aer, adica pasarilor si rachetelor. Ce a rezultat este un text cuceritor, emotionant, cu un aer blajin desuet, care denunta, fara nicio nota ascutita, cupiditatea si excesul de tehnologie din zilele noastre, si care aminteste, printr-un labirint de referinte culturale, mergand de la Parintii Bisericii la Bossuet si Baudelaire, de fiecare rand al "Rugaciunii simple" a Sfantului: "Fa, Doamne, din mine o unealta a pacii tale. Acolo unde e ura sa asez dragoste. Acolo unde-i greseala sa asez adevarul. Acolo un